”Sahaja Yoga – O descoperire fără precedent”

Shri Nirmala Shrivastava

    Elveţia 24 iunie 1988


Omul, în căutarea bucuriei şi fericirii, fuge de propria sa Fiinţă, Sinele, care este sursa reală a oricărei bucurii. El se consideră tot mai urât şi plicticos, căci nu ştie cum să stabilească un raport intim cu Sinele. Fiinţa umană caută bucuria în bani sau posesiuni materiale, în putere sau în dragoste umană limitată şi, în ulti­mul rând, în religie care îl atrage de asemenea în afara lui însuşi. Problema: cum se poate interioriza atenţia ?

Această fiinţă interioară, care este conştiinţa noastră, este o energie (o numesc energia Dragostei Divine). Orice evoluţie şi manifestare a energiei materiale este îndrumată de energia supremă a Dragostei Divine. Noi nu ne dăm seama de incredibila putere şi inteligenţă a acestei energii. Munca tăcută a conşti­inţei este atât de automată, minuţioasă, dinamică şi expansivă, încât nu re­cunoaştem ceea ce îi datorăm.

Manifestarea iniţială a acestei energii se exprimă prin vibraţii silenţioase, ritmice pe care le resimţim în interiorul nostru, după Realizarea noastră. Întrucât suntem incapabili să ne fixăm atenţia asupra a ceva care nu are formă, atenţia noastră rătăceşte în lumea formelor exterioare. Dar, în acest moment de cotitură al istoriei vremurilor prezente, a fost descoperită o metodă pentru a putea recepta Puterea Divină, iar această metodă se numeşte Sahaja Yoga.

  Trebuie să spun de la bun început că practica Sahaja Yoga este foarte simplă, deşi mecanismul din interiorul fiinţei umane este foarte complex. De exemplu, dacă doriţi să priviţi la televizor, este foarte simplu. Dar a da o expli­caţie tehnică a funcţionării unui aparat de televiziune devine foarte dificil şi complicat şi trebuie un inginer calificat pentru a o înţelege şi a o explica.

Voi încerca să vă dau o explicaţie pe cât de simplă cu putinţă, dar trebuie să vă spun de la bun început că dacă doriţi să cunoaşteţi acest mecanism în detaliu, aceasta devine foarte complicat.

Cel mai bun mod de a aprecia televiziunea este ca mai întâi să o aprindem. Apoi se poate învăţa cum funcţionează. Eu sunt o Mamă. În această calitate aş spune că v-am pregătit masa. De ce să vă preocupaţi cum anume ? Dacă vă este foame, mâncaţi! Dacă nu vă este cu adevărat foame, ci sunteţi numai curioşi, cu ce vă pot fi de folos ? Nu pot nici să vă forţez să mâncaţi, nici să vă dau apetit discutând sau ţinând cuvântări. Vă las în înţelepciunea voastră şi în libertatea voastră, să percepeţi dorinţa Fiinţei voastre intime.

Sahaja (“Saha”+”Ja”) înseamnă “înnăscut”. Tot ceea ce este înnăscut se ma­ni­festă fără nici un efort.

Deci numele “Sahaja Yoga” califică metoda mea, care este fără eforturi sau încordări, uşoară şi spontană. Este proprie Naturii (sursa de viaţă, elanul vital sau Divinul).

Pentru a înţelege viaţa, să luăm în consideraţie ceea ce e viu. Să luăm, de exem­plu, germinaţia unei seminţe. Sămânţa, de la sine, devine un arbore care înflo­reşte şi dă flori transformându-se în fructe. Nici un efort uman nu poate afecta procesul de creştere a seminţei care devine un arbore. În acelaşi fel, creşte­rea conştiinţei noastre în procesul de evoluţie se derulează fără efort.

Când fetusul uman atinge vârsta de aproape două sau trei luni în sânul mamei sale, fasciculul de raze al conştiinţei, emis de omniprezenta Dragoste Divină, trece prin creier pentru a-l ilumina. Creierul, fiind în formă de prismă, acest fascicul se refractă şi se divizează în patru canale diferite, care corespund celor patru aspecte ale sistemului nervos.

Acestea sunt:

  • Sistemul nervos parasimpatic;
  • Sistemul nervos simpatic (drept);
  • Sistemul nervos simpatic (stâng);
  • Sistemul nervos central (legătura noastră cu lumea obiectivă; nu vom vorbi de el aici).

Razele care iradiază asupra fontanelei (creştetul capului, numit “Talu”) o străpung în centru, trec direct în măduva spinării, prin canalul subtil “Sushumna”, care se află în măduva spinării. Această energie, lăsând o urmă foarte fină şi filiformă în măduva spinării, se va fixa, încolăcită în ea însăşi în exact trei cute şi jumătate, în osul triunghiular care se află la baza coloanei vertebrale.

Această energie se numeşte Kundalini.

Energia subtilă îşi face intrarea prin centrul creierului (Sahasrara, Brahma­randhra), şi se precipită în celelalte şase centre care se află în calea sa.

Manifes­tarea grosieră a acestei energii subtile în Sushumna (centrul coloanei vertebrale) se numeşte sistemul nervos parasimpatic, iar “chakrele” (centrele de energie) se manifestă ca plexuri în afara coloanei vertebrale.

Este surprinzător să descoperim că numărul de plexuri şi de subplexuri corespunde exact numărului de “chakre” şi de petale ale lor în interiorul acestora.

Medicina cunoaşte foarte puţine lucruri despre acest sistem nervos. Îl numeşte sistem nervos autonom – sistemul care funcţionează singur, spontan. De exemplu, dacă dorim mărirea numărului de bătăi ale inimii, putem să o facem impunând un efort inimii noastre (activitatea sistemului nervos simpatic). Dar suntem incapabili de a reduce numărul de bătăi (activitate a sistemului nervos parasimpatic). Sistemul nervos se poate compara cu o pompă de benzină care ne umple cu Dragoste Divină.

  Dar de îndată ce copilul s-a născut şi cordonul ombilical este tăiat, se creează o breşă în Sushumna, în măduva spinării şi, de asemenea, între plexul solar şi nervul vag al sistemului nervos parasimpatic.

           În gândirea hindusă, acest spaţiu se numeşte Maya, sau Bhava Sagara. Mai târziu, când “eul” (ego-ul) şi “supra-eul” (superego-ul) se umflă ca nişte baloane şi acoperă creierul nostru, în creştetul sistemelor nervoase simpatice drept şi stâng, fontanela se calcifică şi suntem rupţi de Forţa vitală şi omniprezentă a Dragostei Divine.

           Atunci fiinţa umană e percepută ca o fiinţă separată şi e guvernată de conştiinţa “eului” (Aham). Din acest motiv omul nu îşi cunoaşte “inconştientul universal”. El este rupt de “eul” său.

           Sistemul nervos simpatic a fost creat pentru a utiliza această energie vitală. Există două sisteme: unul pe partea dreaptă, altul pe partea stângă. Aceste două canale care transportă această energie, sub o formă subtilă, în măduva spinării, se numesc Ida, respectiv Pingala.

Sistemul drept furnizează energie activităţilor conştiente (efort, activităţi mentale, exerciţii fizice etc.), iar sistemul stâng (din punct de vedere medical e calificat ca stare potenţială) furnizează energie părţii subconştiente a psihe-ului (libido).

            Hatha Yoga vine de la două cuvinte: Ha şi Tha care înseamnă Soare şi Lună. Cele două sisteme nervoase, Ida şi Pingala, se numesc astfel canal solar respectiv canal lunar, (Surya nadi şi Chandra nadi).

Prin această yoga se reuşeşte a se controla activitatea sistemului nervos simpatic, adică se poate utiliza mai multă energie decât ceea ce s-a acumulat, sau dimpotrivă, să se oprească complet activitatea simpaticului pentru un scurt moment. Folosind energia acumulată nu veţi obţine fluxul etern al Divinului. Controlând simpaticul, puteţi rări sau chiar opri câtva timp şi reproduce toate manifestările fizice ale activităţii parasimpatice, dar nu puteţi activa parasimpaticul, care este calea veritabilei voastre yoga (unirea cu Divinul). Cu Hatha Yoga, puteţi controla chiar activitatea voastră cerebrală. Dar un spirit astfel controlat devine foarte îngreunat prin condiţionare şi, evident, nu-şi poate lua zborul către Divin cu uşurinţă. Vă puteţi menţine starea de sănătate la corp şi Spirit, pentru a fi un bun cetăţean în societatea voastră, dar nu acesta este singurul scop al vieţii voastre.

         Sistemul nervos simpatic şi sistemul nervos parasimpatic acţionează ambele asupra plexurilor, dar în opoziţie; parasimpaticul le decontractă în timp ce simpaticul le contractă degajând din ele energie. Unul furnizează vitalitate, altul epuizează. Există un spaţiu discontinuu în sistemul nervos parasimpatic (Sushum­na) – dar nu în simpatic – la nivelul ombilicului. Acest spaţiu este obstacolul care reduce la neant toate cercetările şi toate eforturile noastre pentru a intra în parasimpatic.

          Acest sistem poate fi comparat cu trei scări, din care două ating solul, în timp ce cea din mijloc este suspendată în aer. Din acest motiv, atunci când încercăm să ridicăm nivelul nostru de conştiinţă, nu putem acţiona decât asupra sistemului nervos simpatic. Dacă mergem către partea dreaptă, intrăm în câmpul de activitate ce va face să se umfle balonul “eului”. Ne simţim atunci activi şi responsabili.

           Când această activitate depăşeşte limitele, ca un arbore ce creşte fără a avea rădăcini suficiente, individul se prăbuşeşte. Supraactivitatea sistemului ner­vos simpatic produce tensiune, insomnie şi, în final, toate bolile mortale precum cancerul, care este produs prin contracţia plexurilor, a căror energie vitală este astfel epuizată. Antidotul este de a face astfel încât partea dreaptă să fie controlată de parasimpatic. Astfel, toate bolile şi simptoamele părţii drepte pot fi vindecate în mod automat.

          Sistemul nervos simpatic stâng (libido) are puterea să acumuleze tot ceea ce este mort în voi. Este ceea ce vă leagă de depozitele subconştientului şi, de ase­­menea, de subconştientul colectiv (Bhootlok sau Paralok).

Îndărătul creierului, în creştetul acestui canal, aflăm “supraeul” care e ca un balon. El se îngreunează prin acumularea condiţionării psihe-ului prin intermediul libidoului. Dacă tensiunea devine prea intensă, supraeul se fragmentează. Dacă veţi continua să-l supra­activaţi, prin condiţionare, se creează un vid parţial care va atrage o entitate moartă din subconştientul colectiv (Paralok); ea va veni să se instaleze în subconştientul vostru.

Deci, dacă în căutarea adevărului, veţi redubla eforturile şi vă veţi preta la antrenament mental, sau la o abstinenţă forţată, ori la o meditaţie artificială, sau la o sclavie completă prin legături emotive şi mentale, libido, cu ajutorul supraeului perturbat, vă veţi lega de subconştientul colectiv unde există toate spiritele defuncte – bune sau rele. Aceste spirite se manifestă prin inter­mediul vostru şi puteţi obţine Siddhis (puteri) sau percepţii extrasenzoriale. De fapt, sunt aceste diferite entităţi subtile (moarte) care vă domină prin intermediul supraeului.

          Există o altă metodă ce poate fi folosită fără efort din partea aşa-zişilor “maeştrii”; ea constă în a roti chakrele în sensul libidoului. Aceasta vă poate afunda în subconştient. Prin această metodă, aspirantul fie va intra în transă, fie va accepta să fie complet dominat de spiritele morţilor introduse de “maestru” prin intermediul chakrelor.

          În primul caz, Sadhaka (aspirantul) se simte destins, activitatea cerebrală se opreşte, dar la capătul câtorva ani de asemenea practici, el îşi dă seama de slăbiciunea sa, care îl împiedică să înfrunte realitatea şi va căuta un refugiu mitic în droguri. În al doilea caz, aspirantul devine sclavul total al “maestrului”, şi începe să se debaraseze de toate posesiunile sale materiale în profitul “maestrului”, fără a înţelege ce i se întâmplă. Aceşti “maeştrii”, aceşti falşi profeţi, nu explică nicio­dată tehnica lor şi nu conferă puterile lor nimănui.

           Pe scurt eforturile pe care le puteţi desfăşura în numele religiei, sau al manipulării novice a lui Kundalini de către indivizi ce pretind a fi realizaţi, nu pot decât să activeze sistemul nervos simpatic (Ida şi Pingala nadis). Aceasta nu aduce nici un progres în armonizarea fiinţei de către parasimpatic.

          Toate puterile magice precum puterile de materializare, reducerea la sclavie a maselor pentru bani, puterea sau celebritatea, puterile vizionare (Drishti siddha), puterile oratorii (Vani siddha), puterile de vindecare, senzaţia de transcendenţă (puterea de a opri activitatea cerebrală), călătoriile în astral şi numeroase alte puteri, se manifestă foarte adesea la cei care practică controlul entităţilor (Pret siddhi sau Smashan vidya, adică magia neagră). Toate aceste puteri provin din lumea ocultă a morţilor, un fapt ce se poate dovedi în oricare din centrele noastre experimentale.

           Aceste puteri nu sunt divine, căci Divinul nu are nici un interes în aceste subiecte grosiere. Singurul interes al Divinului este miracolul fiinţei interioare şi manifestarea sa consecventă care actualizează etapa supremă a evoluţiei umane. Astfel, cei ce-şi permit să îşi risipească atenţia (Chitta) asupra acestor puteri oculte (Siddhis), ca şi cei care aleargă îndărătul acestor arătători de miracole, au dificultăţi în a admite Sahaja Yoga.

          Am remarcat că aflându-se confruntaţi cu Sahaja Yoga, aceste persoane încep să frisoneze şi să tremure ca nişte demenţi, care reacţionează în acelaşi mod. Dacă o astfel de persoană reuşeşte să atingă, cu mare dificultate, starea de Realizare a Sinelui, ea îşi pierde complet orice interes pentru puterile oculte şi exhibiţiile lor. De fapt, numai atunci personalitatea este cu adevărat liberă de toate aceste entităţi defuncte care o dominau.

Nu este necesar să se treacă prin gradele subconştientului pentru a întâlni inconştientul. Subconştientul este un mort în sine, şi oricine se afundă în meandrele sale sfârşeşte prin a se pierde. Diversele domenii cosmice sunt aşezate vertical, iar singura cale directă se deschide în Sahasrara a sistemului nervos parasimpatic. Aceasta este calea centra­lă, care vă conduce la Divin.

Inconştientul Universal este atins graţie Sahaja Yoga.

            Este foarte primejdios a face uz de puterile subconştientului, căci ele pot deveni incontrolabile şi torturează ucenicul vrăjitor. Cei care beneficiază de avan­taje temporare pot, în cele din urmă, să sufere pagube ireparabile în corp, în suflet sau în iertarea lor.

           Toate marile religii au promis tăcerea interioară atunci când intraţi în starea de graţie a Realizării Sinelui, şi nu o vulgară jonglerie.

Bhagavad Gita spune că deveniţi martor (Sakshi swarup) al jocului Divinului. Numeroşi gânditori con­tempo­rani vorbesc de asemenea de conştiinţa nouă. Aceasta a fost descrisă ca o conştiinţă dincolo de gândire (metamentală), care se răspândeşte într-un câmp colectiv. Am auzit multe profeţii făcute de vechii înţelepţi şi de autori moderni, care vorbesc de evoluţia unei noi rase de fiinţe supraumane dotate cu o conştiinţă unică. Acestea nu mai sunt astăzi vane promisiuni.

             Graţie descoperirii Sahaja Yogăi, devine posibilă realizarea metamorfozei conştiinţei umane în această condiţie superioară promisă de diferiţi vizionari.

          Subiectul lui Kundalini nu este un subiect teoretic.

           Puteţi contempla cu ochiul liber respiraţia lui Kundalini la nivelul osului triunghiular al sacrumului şi puteţi de asemenea să simţiţi în degetele voastre vibraţiile diferitelor chakre care există în măduva spinării.

Înainte, era imposibil de trecut Vidul în Sushumna. Era o problemă insurmontabilă. Dar noi am descoperit că dacă acest Vid poate fi umplut cu vibraţiile puterii Dragostei Divine, Kundalini se ridică asemenea unei mame majestoase şi străpunge creştetul capului (Brahma­randra) fără a crea cel mai mic necaz copilului ei.

Aceasta se petrece într-o fracţiune de secundă, în spaţiul infim ce separă două gânduri. Evident dacă aspirantul este bolnav sau dacă chakrele sale sunt convulsionate de superac­tivitatea sistemului nervos simpatic, Kundalini, care este mama spirituală în fiecare individ şi chintesenţa dragostei, a cunoaşterii şi a frumuseţii, ştie cum să-i reveleze dragostea, cu frumuseţe şi delicateţe şi dăruieşte cea de a doua naştere a copilului ei fără a-i produce nici o durere.

           Există numeroase descrieri ale lui Kundalini care ne pun în gardă contra primejdiilor şi pericolelor “îmblânzirii” lui Kundalini. De asemenea, multe cărţi descriu o varietate de experienţe de trezire a lui Kundalini, care sunt deosebit de grosolane sau înfricoşătoare. De fapt, aceste experienţe confirmă că energia Kundalini nu se poate ridica fără Sahaja Yoga.

Cu alte cuvinte, dacă cineva care nu este Realizat încearcă să o trezească pe Kundalini, ea nu răspunde acestei invitaţii. Principiul păzitor al lui Kundalini este Copilul Zeu, Shri Ganesha, care rezidă în Muladhara chakra şi reprezintă puritatea integrală şi inocenţa Divină (acelaşi principiu care s-a încarnat în Iisus Christos controlează Agnya chakra, chakra “celui de-al treilea ochi”).

Copilul Zeu se irită dacă cineva încearcă să o insulte pe mama Kundalini, iar mânia Sa zguduie energia sistemului nervos simpatic. 

          Dacă se comite blas­femia de a confunda trezirea lui Kundalini cu actul sexual, unde de căldură pârjolesc sistemul şi provoacă contracţia sau blocarea plexurilor, iar calea lui Kundalini este complet distrusă. Uneori se intră în transă, se gesticulează, se pierde orice conştiinţă a lumii exterioare. Mai rău, chiar, cu manipularea novice a lui Kundalini, datorată spiritului câştigului, perversiunii sau ignoranţei “maestru­lui”, şansele de Realizare ale discipolului sunt foarte serios ameninţate. Realizarea Sinelui poate deveni imposibilă.

           Mentalul care e foarte condiţionat, unde cel care e sclavul slăbiciunii simţu­rilor, al egoismului în acţiune sau în gândire, se găseşte într-o poziţie dificilă pentru a primi graţia Sahaja Yogăi. Chiar dacă citiţi prea mult despre subiectul decondiţionării mentalului, nu faceţi decât să adăugaţi o condiţionare supli­mentară. Dacă încercaţi să vă decondiţionaţi prin efort, nu puteţi decât să sporiţi povara condiţionării voastre. Decondiţionarea nu e posibilă decât prin mila Dra­gos­tei Divine. Sahaja Yoga vă acordă această eliberare, respectând totodată, în fiecare clipă liberul vostru arbitru şi voinţa voastră.

           În decursul Realizării prin Sahaja Yoga (adevăratul botez), persoana rămâne perfect conştientă şi alertă; ea primeşte experienţa şi tăcerea interioară fără a face nici o mişcare artificială. Ea rămâne aşezată perfect confortabil şi destinsă şi se poate chiar culca (Sahajasana sau Shivasana). Respiraţia este normală sau mai lentă decât normală.

          Religiile pe care le venerăm sunt de asemenea expresii ale experienţelor fiinţelor realizate, vizionarii. Ei vorbesc cu toţii de Fiinţa interioară, de o a doua naştere şi de Realizarea Sinelui.

La început, în India, ei au încercat să orienteze atenţia către interiorul fiinţei cu ajutorul introducerii de simboluri reprezentând prezenţa Fiinţei Universale (Inconştientul Universal al psihologilor) din interiorul nostru. Din păcate, aceste simboluri au dat naştere unui panteism dezmembrant, iar atenţia credincioşilor s-a fixat asupra simbolurilor (Sakar) şi a ritualurilor exte­rioare, ceea ce desigur, nu conducea la ţelul dorit.

          Alt gen de experiment religios, cel ce constă în a vorbi numai termeni absconşi (Mirakar), a dat naştere la mai multe religii, care se pierdură în dogma şi în “isme”. Motivul acestor fapte este clar: nu ţinând discursuri asupra florilor sau mierei veţi putea merge să le gustaţi. Dimpotrivă, aceasta nu va face decât să creeze dogmatisme în creierul vostru. Trebuie să devii albină pentru a ajunge la miere, trebuie să renaşti. Aceasta trebuie să se întâmple în interiorul vostru, pentru ca atenţia să se dirijeze către interiorul fiinţei.

          Aceasta părea prea imens şi de necrezut, dar simt că toate căutările de-a lungul erelor au adus mari rezultate.

         Mentalul, cu o inocenţă copilărească, a atins foarte repede rezultate. Oricare ar fi poverile, dacă aspiraţia este sinceră şi intensă, mai devreme sau mai târziu, aspirantul va obţine Realizarea sa. Atingând această stare, vibraţiile vor începe să fie emise de către extremităţi (mâini şi picioare). Ele sunt descrise de Adi Shankaracharya în opera sa “Ananda Lahari”.

           Aceste vibraţii sunt undele Dragostei Divine, care pot umple de asemenea Fiinţa interioară a altuia. Conferind astfel experienţa Realizării Sinelui. Cu alte cuvinte, se produce o reacţie în lanţ. O lampă aprinsă aprinde altele.

          Manifestările fizice sunt următoarele:

         Pupilele se dilată (activitate a sistemului nervos parasimpatic); faţa devine radioasă, corpul devine uşor, tensiunile nervoase se risipesc complet, ascensiunea lui Kundalini este clar resimţită de aspirant; ea e vizibilă altuia; mai întâi se resimte o pulsaţie la nivelul Sahasrarei (creştetul capului), şi când ea se opreşte, toată fiinţa şi toată conştiinţa sunt umplute de tăcere; simţim coborând asupra noastră graţia care răcoreşte întreaga fiinţă; atenţia se deplasează către subtil, iar ataşamentele grosiere cedează. Persoana se desprinde puţin câte puţin de falsi­tate şi artificialitate. În cele materiale ea percepe frumuseţea şi nu valoarea posesiunii.

           În câmpul cunoştinţelor ea se identifică cu adevărul şi nu se teme să o profeseze; ea nu mai face jocul falselor aparenţe şi nu se mai compromite cu un dublu criteriu de valori. Valul dragostei sale devine spontan, generos, fără urmă de ataşament, de posesiune sau de întoarcere. Vârsta nu mai are importanţă pentru o personalitate devenită translucidă.

          Să vedem acum ce se petrece în interior.

          Atenţia conştiinţei se deplasează către interior (Kundalini). Aşa cum firul (sutra) unui colier trece prin fiecare perlă a colierului, la fel conştiinţa interioară trece prin fiecare fiinţă umană.

           De îndată ce atenţia noastră se deplasează spre conştiinţa noastră interioară, putem să ne deplasăm pe Kundalini altuia. Începem să o simţim pe Kundalini, natura sa, poziţia sa la alţii. Astfel, conştiinţa colectivă se stabileşte. Deveniţi acum o personalitate universală. După câtăva vreme, nu mai puteţi spune “cine este celălalt?” Puterea este atât de imensă, de dinamică, încât puteţi, prin simpla mişcare a degetelor, să deplasaţi Kundalini a mii de persoane. Asta devine un joc de copil.

          Astfel se va produce evoluţia colectivă a umanităţii. Acestea sunt semnele venirii Erei de Aur a Adevărului (Satya Yuga). Uităm, deci, tot ceea ce am suferit anterior, în căutarea noastră. Nu e important că mulţi n-au putut atinge ţelul lor. Trebuie să fim deschişi şi să înţelegem că această descoperire fără precedent nu diminuează deloc aspirantul sau predecesorii săi. Puţin importă tentativele şi experienţele în care ne-am lansat, noi descoperim calea o dată pentru totdeauna. Este un rezultat colectiv. Poate că în haosul Kali Yuga (era tenebrelor), lucrurile trebuie că se petreceau astfel, şi mulţi dintre noi, care au căutat intens Adevărul în cursul numeroaselor vieţi anterioare, s-au născut din nou pentru ca Divinul să-şi poată ţine făgăduiala faţă de ei. Poate că suntem proprii noştri predecesori.

          Pe arborele vieţii, au fost până în prezent puţine flori, dar acum anotimpul înfloririi a sosit. Parfumul dorinţei a materializat în mod colectiv manifestarea Sahaja Yogăi. Mulţi vor intra în împărăţia conştiinţei metamentale, unde veţi face cunoştinţă cu voi înşivă şi veţi începe să vă identificaţi cu natura voastră univer­sală. Cei care merită vor obţine tronul Fiinţei lor interioare, care domneşte asupra cerurilor păcii şi asupra undelor Dragostei Divine, şi suprema cunoaştere interi­oară care este infinită.